Viata Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Fraţi creştini, Biserica creştina ortodoxă, serbează azi 29 Iunie, cu mare cinste ziua celor doi Apostoli mari înaintea lui, Dumnezeu dascăli şi părinţi ai noştri, modele vrednice de urmat, ca prin exemplele lor pline de râvnă, credinţa şi iubire, învăţam şi noi cum trebuie să fim vrednici de numele de "creştin". Nu ştim ce să admirăm mai mult la aceşti, doi Sfinţi mari Apostoli, Petru şi Pavel, căci toate bunătăţile şi darurile Duhului, Sfânt sălăşluiau intru ei. Dar să vedem aşa mai pe scurt, câte ceva din viaţa lor fiindcă într-adevăr, dacă am vorbi mai pe larg despre fiecare, nu ne-ar ajunge timpul. Sfântul Apostol Petru a fost de neam evreu se retrăgea dintr-un sat mic, numit, Betsaida. Pe tatăl lui l-a chemat Iona, nu Proorocul pe care l-a înghiţit chinul, şi alt Iona. Petru avea un frate pe care -l chema Andrei. La vârsta cuvenită, înainte de a-l cunoaşte pe Domnul Iisus Hristos, Sfântul Apostol Petru s-a căsătorit şi a, avut prin căsătorie doi copii: o fată şi un băiat. Fratele său Andrei a iubit curăţia cea trupească şi sufletească, necasatorindu-se şi pentru că în zilele acelea ieşise la propovăduire Sfântul Ioan Botezătorul, Andrei s-a dus şi s-a făcut şi el, ucenic al acestuia. Auzind Andrei de la Sfântul Ioan că Domnul Hristos este

Cuvant ortodox

EV. de la Matei Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, marturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri. Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiica de mama sa, pe soacra de nora să. Cel ce iubeşte pe tatăl său, ori pe mama să mai mult de cât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiica mai mult de cât pe Mine nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine. Atunci Petru a răspuns şi i-a zis: Învăţătorule iată noi am lăsat toate şi Ţi-am, urmat Ţie cu noi ce va fi? Iar Iisus le-a zis: Adevărat vă zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul omului va şedea pe tronul Slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, său tată sau, mama sau femeie, sau copil, pentru numele Meu, va lua însutit şi va moşteni viaţa veşnică şi cei din tăi vor fi cei din urmă, şi cei de pe urmă vor fi cei din tăi. (10, 32- 35

Despre Taina Sfantului Mir

Sfantul Mir ( Mirungerea ) este Taina prin care se da credinciosului nou botezat, prin ungerea cu Sfantul Mir, Harul intaririi si cresterii in viata spirituala. In perioada Sfintilor Apostoli, Mirungerea se facea in general prin punerea mainilor (comp. Fapte 8,15-17; 19,6) numindu-se chiar puterea mainilor (comp. Evrei 6,2). Dupa moartea Sfintilor Apostoli, aceasta Taina a inceput sa fie savarsita si prin ungerea cu Sfantul Mir. Conditiile celelalte pentru  primirea Sfantului Mir sunt identice cu cele ale primirii botezului: credinta si marturisirea pacatelor. Sfantul Mir este materia Tainei. El se pregateste din untdelemn (ulei), vin  si 35 de arome diverse. Acest amestec  este sfintit de toti Episcopi reprezentanti ai Bisericii (Sfantului Sinod) in joia Mare, dupa Sfanta Liturghie. Ungerea cu Sfantul si Marele Mir se face pruncului nou botezat, prin insemnarea cu Sfantul Mir in diverse zone ale capului: la frunte pentru sfintirea gandurilor; la piept pentru sfintirea inimii; la ochi, urechi si gura pentru sfintirea acestor organe; la maini si picioare pentru sfintirea puterilor si activitatilor, crestinului. La fiecare insemnare cu semnul Sfintei cruci, Preotul s-au (Episcopul) zice:  " Pecetea darului Sfantului Duh. Amin!"   ( comp. Efeseni 1, 13; I Ioan 2, 20,27; II Corint

Ispitirea lui Iuda

A doua zi dupa cina din casa lui Simon leprosul, la ora apasatoare dupa masa, Iuda se se simti obosit mai mult decat de obicei si se intinse la umbra deasa a  unui smochin, departe de Betania si de insotitorii sai. I-a fost tare greu pana sa-l prinda somnul si somnul i-a fost foarte scurt. Se destepta cu o tresarire si intelese ca nu mai era singur. Langa el, rezemandu-se cu spatele de un vechi trunchi cenusiu, statea un cunoscut care astepta, dupa cum  i se paru sa se trezeasca. Fata acestuia era tanara,  dar parea imbatranit inainte de vreme de vreo suferinta rusinoasa. Nu i se vedeau ochi, dar un fir de alb, intre buzele vineti te facea sa crezi ca suradea in sine. Era  invaluit, cu totul intr-o suba mare de lana neagra. Si mainile erau acoperite, pare ca-i e frig. Desi era ora cea mai dogoritoare  a  unei zile, inabusitore si infocate. Lui Iuda, neasteptatul musafir nu-i placea si se gandi, sa se scoale si sa se intoarca in Betania. Dar nu reusi nici macar sa-si miste un brat ca sa se scoale de pe pamant. Cand se trezi  se aseza jos, dar acum  nu se simtea  in stare sa faca nici macar o miscare. Omul isi ridica, ochi spre campie, totul era nemiscat si mut pana la orizontul incetosat al colinelor. Nici o boare de vant nu misca firele de iarba, frunzele tinere ale arborilor sau florile care inalbastreau si insangerau graul inca

Preacinstirea Maicii Domnului

Exegetii afirma ca prima Profetie despre Maica Dmnului o gasim in "Protoevanghelion" (Fac. 3,15). Proorocul Moise o vede ca pe un rug din care iese focul Dumnezeirii (Iesirea. 3 ,2-4). Patriarhul Iacob o vede ca pe o scara care uneste cerul cu pamantul (Fac. 28, 12) pentru ca prin intruparea Mantuitorului din ea, Dumnezeu a dat omului posibilitatea de a se ruga la El. Ghedeon o vede ca pe un caier de lana (jud. 3 ,7-40) pe care se va aseza roua binefacere a cerului, ce va salva lumea de uraciunea pacatului. Sfantul Prooroc David, din al carui neam va fi Sfanta Fecioara Maria (Ps. 131. 11; 88, 35-36) o vede ca pe o Imparateasa in mare cinste, sezand de-a dreapta Imparatului imbracata in haina aurita si prea infrumusetata (Ps. 44, 11). Profetul Daniel o vede ca pe un munte, din care Dumnezeu va desprinde o piatra puternica, ce va umple pamantul, zdrobind puterea celui rau (Daniel. 2, 34-35). Piatra din capul unghiului este insusi Hristos (Efes. 2, 20). Profetul Solomon si Zaharia o numesc "Fica Sionului" adresandu-i o salutare de  bucurie: "Bucura-te si te veselste fica a Sionului, ca iata Eu vin sa locuiesc in mijlocul tau, zice Domnul"  ( Sofonie 3, 14).

Despre Sfanta Biserica

Termenul de Biserica are doua intelesuri:  adunare, comunitate a credinciosilor si lacas sfant in care are loc cultul divin public (Sfintele slujbe). Cele mai vechi lacasuri de rugaciune crestine au fost: - templul din vechiul Tstament; - foisorul in care avut loc Cina cea de Taina (cf. Luca 22. 12.); - casele in care se adunau  crestinii primari (Romanii 16.5.23; Filimon 2). Cine si cand a intemeiat Biserica? Biserica a fost intemeiata nevazut de Domnul Iisus Hristos prin jertfa Sa pe cruce (cf. Fapte 2o, 28). In chip vazut,  Biserica a luat nastere la Cinzecime cand asupra Sfintilor Apostoli adunati in Ierusalim s-a coborat Sfantul Duh si cand in urma predicii lui Petru s-au botezat 3000 de oameni (comp. Fapte 2, 1-4; 37-42). Comunitatea  vazuta staruia "in invatatura  Apostolilor si in impartasire in frangerea painii si in rugaciuni" (v. 42). In Crezul marturisim ca Biserica este "Una, Soborniceasca si Apostoleasca" (cf. Art. IX). Biserica este Una pentru ca Mantuitorul a infintat doar o Biserica (Matei 16,18). Si pentru ca E

Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie

Preotul: Binecuvantata este Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantuli Duh acum si pururea si in vecii vecilor. Credinciosii: Amin. Ectenia mare, la care credinciosii, dupa fiecare cerere, raspund: Doamne miluieste. Antifonul intai Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Binecuvanteaza, suflete al meu, pe Domnul si toate cele dinlauntru meu numele cel Sfant al Lui. Bine esti cuvantat Doamne! Antifonul al doilea Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor Amin. Unule nascut, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Cel ce esti fara de moarte si ai primit, pentru mantuirea noastra, a te intrupa din Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria; care neschimbat Te-ai intrupat si rastignindu-Te, Hristoase Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai calcat. Unul fiind din Sfanta Treime, impreuna Slavit cu Tatal si cu Duhul Sfant, mantuieste-ne pe noi. Fericirile Matei, 5,3---12) Intru Imparatia Ta, cand vei veni, pomeneste-ne pe noi, Doamne. Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este Imparatia cerurilor. Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia. Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul. Fericiti cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a l

Pe urmele Sfintilor

Sfantul Ioan Casian s-a nascut in jurul anulul 360 intr-un sat din nordul Dobrogei numit Scitia Minor de altadata, probabil dintr-o familie distinsa care a putut sa-i asigure o educatie aleasa pana azi. Locuri precum Pestera Sfantului Ioan Casian sau localitatea Casimcea judetul Tulcea poarta peste veacuri amintirea lui. Inca de tanar Sfantul Ioan Casian a fost atras de viata monahala si impreuna cu prietenul si consateanul sau Gherman a plecat catre Locurile Sfinte, a fost o indrazneata calatorie pentru vremurile de atunci, nu insa si pentru cei doi tineri insetati de dragostea pentru Hristos si de dorinta de desavrsre duhovniceasca. Ajunsi in Palestina ei au inbratisat viata monahala intr-o manastire de langa Betleem. Dupa ce au trait aici vreme de trei ani au pornit spre Egipt pentru a cunoaste indeaproape modul de traire si nevoile parintilor din vechime, afundandu-se tot mai adanc ajungand pana in vestita pusie Schetica au cautat astfel sa-i intalneasca pe marii anahoreti si sa se foloseasca de pilda vietii lor, de experienta si sfatul pe care l-au primit de la ei. Tot acest tezaur duhovnicesc Sfantul Ioan Casian l-a adunat cu grija si ni l-a lasat mostenire, dreptar si indrumar in viata monahala pana in zilele noastre. Sapte ani au petrecut in Egipt Sfantul Ioan Casian si Gherman s-a intors apoi in Betleem si primind binecuvantare pentru viata aleasa au revenit in Egipt unde au ramas pana in jurul anului 400.

Cerul lumea si pamantul

Intr-o zi un om simplu cunoscut pentru viata sa curata a fost intrebat de un vecin: "cum faci tu de esti totdeauna multumit? Nu te-am vazut niciodata suparat". "Foarte simplu" a raspuns el. "In, fiecare dimineata cand ma trezesc, privesc cerul, asa-mi aduc aminte de Dumnezeu, de mila si de bunatate, apoi privesc, pamantul, asa-mi aduc aminte de moarte si de judecata de apoi. In cele din urma, privesc in jurul meu lumea intreaga cum se trezeste la viata, asa mi-aduc aminte de semenii mei, de cei care sufera de boli s-au neputinte de cei ce au o viata cu mult mai grea decat a mea si pe care i-as putea ajuta macar cu o vorba dulce menita sa le aline sufletul trist. In acest fel ma bucur pentru cei ce sunt si pentru ce pot face. Bunatatea izvorata din dragoste aduce liniste si multumire atat in sufletul celui ce o primeste cu credinta cat si in inima celui care darueste cu dragoste". Un preot de la tara mergand cu treburi spre satul sau natal a vazut o femeie din parohia sa si a intrebat-o: Duminica la slujba am vazut ca nu m-au ascultat toti credinciosi cu atentie poate ca am vorbit lucruri prea savante si ma gandesc Duminica asta sa vorbesc mai pe intelesul oamenilor spune-mi Duminica ce-ai inteles din ce am spus eu la predica?  Parinte i-a raspuns cu smerenie femeia, eu n-am carte multa dar as vrea sa va intreb si eu ceva, vedeti panzele ce le spal eu acum? Apa trece prin ele si le curata, credeti

Sfanta Liturghie si Sfintele Taine

La Sfânta Liturghie participa Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos cu Sfinţii din din ceruri, deci cu cei care formează Biserica Triumfătoare. Noi, cei din Biserică Luptătoare de pe pământ, avem acum prilejul să ne împărtăşim de Sfinţenia lor, dacă participăm la Sfânta Liturghie şi să ne rugăm împreună cu ei; intrăm astfel în posesia energiilor lor. În biserică, de asemenea, se săvârşesc pe lângă Sfânta Liturghie şi alte Sfinte Taine, care sunt de neînlocuit pentru dobândirea Împărăţiei lui Dumnezeu. Cu privire la valoarea Sfintelor Taine, părintele Rafail Noica spunea un mare adevăr: "Sfintele Taine sunt energii ale vieţii voastre". Omul după ce încetează din viaţa să pământeasca nu se desăvârşeşte definitiv ci îşi continua viaţa pe mai departe; aici pe pământ a stat că într-o "a doua gestaţie", dacă şi-a acumulat cât mai multe energii pe care le va avea dincolo. Aceste energii divine care nu se vor sfârşi niciodată se pot dobândi nu mai în Biserica prin Tainele ei. Omul credincios, care merge la preot să-i facă o rugăciune sau participă la slujbă, încercând să se concentreze, să se roage şi să înţeleagă sensul cuvintelor rostite de preot, primeşte ajutor de la Dumnezeu. Toate cuvintele divine ce se rostesc
 1 2 >