Rugaciune de mantuire

  Psalmul 102 al lui David Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al lui. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui. Pe Cel ce curăţeşte fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale; pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa Ta, pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări; pe Cel ce umple de bunătăţi dorirea ta; înnoise-vor ca ale vulturului tinereţile tale. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult milostiv. Nu până în sfârşit se va iuţi; nici în veac se va mânia. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă. Că după înălţimea cerului de la pământ, a întărit Domnul mila Lui, spre cei ce se tem El. Pe cât sunt dedeparte răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre. În ce chip miluieşte tatăl pe fii aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El. Că El a cunoscut zidirea noastră; adusu-şi-a aminte că ţărână suntem. Omul ca ia

De ce ii cinstim pe Sfintii lui Dumnezeu?

  Cinstirea Sfinţilor În hotărârea unui alt sinod ecumenic, şi anume a sinodului al şaptelea ecumenic, ţinut în anul 787 în Niceea, se spun următorele în legătură cu cinstirea sfinţilor: Cine nu mărtriseşte că toţi sfinţii cei ce au plăcut lui Dumnezeu, atât cei dinainte de lege cât şi cei de sub lege şi cei de sub har, sunt vrednici de cinste, ori nu face rugăciuni către sfinţi, ca unii ce mijlocesc pentru lume, să fie anatemă".Iar Sf. Ioan Damaschin scrie astfel despre cinstirea sfinţilor:, Se cuvine a-i cinsti pe sfinţi, a le aduce daruri, a ţine zilele rânduite pentru pomenirea lor fiindcă ei au avut într-îşii pe Cel ce este vrednic de închinare, adică pe Dumnezeu, precum fierul înfierbântat în foc este arzător nu prin firea lui, ci pentru că a primit în sine foc"71 Cinstea sfinţilor este voită de Însuşi Dumnezeu, pentru că cinstindu-i pe sfinţi, cinstim de fapt pe Dumnezeu care lucrează în ei cu putere multă. Înainte de patima Sa Mântuitorul spune ucenicilor Săi:, Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face Stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute" (Ioan 1

Un sfat bun !

  Cine se poate spovedi? În Biserica noastră Ortodoxă există învăţătura că fiecare om, de la vârsta de 7 ani, are păcate personale şi deci, trebuie să se spovedească. Unii se întreabă: ce păcate poate să aibă un copil? La această întrebare noi răspundem: dacă înjură de mic şi nu este oprit, ce va face când va fi mare? Sau dacă fură lucruri mărunte (pare un fapt mărunt, dar furatul în sine este o faptă gravă) şi nu este oprit şi mărturisit la timp, când va fi mare poate fi prea târziu etc.Copiii primesc cea mai puterinică educaţie la Sfânta Spovedanie şi, în plus, lucrează Duhul Sfânt peste ei prin această Taină. O muţime de creştini cad în eroarea satanei care-i sfătuieşte să se spovedească la bătrâneţe. Pe de o parte zic că nu au păcate, iar pe de altă parte diavolul îi face să le fie ruşine să se spovedească. Şi aşa trec prin toată viaţa fără a se spovedi.Unii ajung să fie spovediţi, alţii nu mai apucă. Cel mai groaznic lucru este să moară cineva ne spovedit. Responsabilitatea unui asemenea păcat cade peste toţi ai casei. Atunci când avem pe cineva în familie: tata, mama noi, ca bini creştini, avem obligaţia de a-i îndruma şi sfătui pentru Sfânta Spovedanie.Dacă ne

Rugaciune

Rugăciune către Mântuitorul Iisus Hristos   (A Sfântului Isac Sirul) Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul, Care ai plâns pentru Lazăr şi lacrimi de întristare şi de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primeşte lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale tămăduieşte rănile mele. Cu sângele Tău, curăţeşte sângele meu şi amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău, cel de viaţă-făcător.Fierea cu care vrăjmaşii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe cruce să întindă către Tine mintea mea, trasă în jos de diavol. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe cruce, să înalţe capul meu cel pălmuit de potrivnici. PreaSfintele Tale mâini, pironite de cei fărădelege pe cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit PreaSfânta gura Ta. Faţa Ta, cea batjocurită cu pălmuiri şi cu scuipări, să umple de strălucire faţa mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredinţat Tatălui când erai pe cruce, să mă povăţuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăinţă, nici umilinţă care întorc pe fii la moştenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a &ici

La intristarea sufletului

Rugăciune către PreaSfânta Născătoare de Dumnezeu          Preacurată, Doamnă şi Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, acoperământul nostru al tuturor, primeşte aceste cinstite şi smerite daruri ce ţi se cuvin de la noi, nevrednicii robii tăi, numai ţie, ceea ce eşti aleasă dintre toate neamurile şi te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cereşti şi pământeşti; că pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor şi prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu şi ne-am învrednicit Sfântului Său Trup şi Preacinstitului Său Sânge. Pentru aceasta, fericită eşti întru neamurile neamurilor, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită, şi mai luminată decât Heruvimii şi mai cinstită decât Serafimii. Şi acum, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu întru-tot-cântată, nu înceta să te rogi pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne mântuim de tot sfatul fărădelegii şi al celui înşelător şi de toată primejdia lovir