”Ostasii Domnului”.

  Cei doi Dimitrie Printre numeroşii purtători ai numelui Dumitru s-au (Dimitrie) rânduiţi spre pomenire în calendarul ortodox, doi se bucură la noi de o evlavie aparte, fiind prăznuiţi unul după altul, 26 şi 27 octombrie: este vorba de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie zis şi ,,Izvorâtorul de Mir" , iar în popor numit ,,Sâmedru" şi de Cuviosul Dimitrie din Basarabi s-au (Basarabov), zis Cel Nou", tocmai pentru a fi mai lesne deosebit de cel din nainte. Se întâmplă însă că atât din pricina identităţii de nume, cât şi apropierii celor două Praznice, aceşti doi Sfinţi sunt adeseori confundaţi unul cu celălalt, mai ales de către cei ce aparţin generaţiilor născute după 1940, pe care anii de ateism comonist i-au îndepărtat de Sfânta Biserică şi de tradiţie în general.Încercând să înlăturăm pe cât posibil această confuzie curentă, îi prezentă mai jos în paralel  pe două coloane, pe aceşti mari purtători de har dumnezeiesc, spre a se vădi mai bine diferenta dintre ei şi a pune temei mai lămuritor dreptei cinstiri a fiecăruia. (R. C. )

(Cuvioasa Maica noastra Parascheva 14 octmbrie)

    Pe urmele Sfintei Cuvioase Parascheva De origine controversată, cel mai probabil greacă, dar născută în Epivata Traciei (astăzi Selim-paşa, pe coasta de nord a mării Marmara), iar de la anul 1641 până astăzi odihnind cu Sfintele ei moaşte în inima Moldovei, Sf. Cuv. Parascheva (Sveta Petka, pentru slavi, Sf. Parascheva sau sânta Vineri, pentru români) este, mai mult decât oricare alt sfânt sau altă sfântă, ocrotitoarea unificatoarea duhovnicească a întregului Răsărit Ortodox, cinstită deopotrivă de greci, slavi şi români. Drumul moaştelor ei, lung sinos şi presărat cu minuni, alcătuieşte o adevărată hartă a comunităţii noastre de credinţă, o ortodoxie tradiţională a înfrăţirii neamurilor ortodoxe din spaţiul eurpean al vechiului imperiu bizantin. Acest traseu îl punctăm pe scurt în cele ce urmează. (V.A.M.) Printre slavi Adormită întru Domnul la numai 27 de ani (1150), neprihănită Sf. CuV. Parascheva a fost înmorm&

«Dumnezeu are o lectie pentru fiecare»

  Dragostea creştină Dragostea creştină sau dragostea suprafirească, ca virtute teologică, este mai presus decât dragostea firească pe care Dumnezeu a sădit-o   Dumnezeu la crearea omului şi care se traduce în năzuinţa omului spre tot ce este bun şi frumos.Dragostea creştină este puterea dumnezeiască revărsată prin botez în sufletul creştinului, prin care acesta are năzuinţă adâncă şi curată către Dumnezeu, bunul său cel mai înalt,şi doreşte din tot sufletul său unirea cu El. Din dragostea creştină izvorăşte voinţa hotărâtă a celui botezat de a împlini voia lui Dumnezeu, jertfind, în caz de nevoie, orice bun pământesc.Dragostea este darul Duhului Sfânt şi din ea izvorăsc, de asemenea, toate virtuţile creştine, fiind mai presus de toată ştiinţa şi cunoaşterea.,,De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător, spune Sf. Apostol Pavel. Şi de aş avea daru

"Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?"

Dumnezeu Tatăl Până la întruparea Fiulul lui Dumnezeu, lumea cunoştea pe Dumnezeu Tatăl. Mântuitorul Iisus Hristos ne -a descoperit că Dumnezeu e  ,,Tatăl Său". Şi ,,Tatăl nostru". Dumnezeu fiind ,,Tatăl nostru", toate contradicţiile aparente din lume se umplu de sens. El vrea ca ,,toţi oamenii să se mântuiască şi să vină la cunoştinţa adevărului".Dar noi nu înţelegem aceasta şi ne prindem în bezna grijilor şi preocupărilor mărunte. Dumnezeu ştie că trebuie să--L cunoaştem pe El, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L--a trimis" (Ioan 17, 3).Iar noi consacrăm cel mai puţin timp şi cel mai neînsemnat efort pentru a--L cunoaşte şi a-I urma poruncile. De aceea ,,Tatăl nostru" din cer, ca un Părinte cu adevărat iubitor, intervine în viaţa noastră prin diverse mijloace, pentru a ne întoarce din drumul pierzării şi al nefericirii etc.Noi oamenii, în neînţelepciunea noastră, nu primim cu bucurie purtarea de grijâ a lui Dumnezeu, şi ne răzvrătim, cu toate că şi noi, la rândul nos