Sărbătoarea intrării Maicii Domnului în Biserică

Creşterea Preasfintei Fecioare Maria în Învăţăturile Domnului

Ioachim şi Ana pătrunşi de Duhul lui Dumnezeu, care zilnic îi călăuzea pe căile vieţii, se osteneu a-şi creşte pe Fiica lor în cea mai aleasă sfinţenie. Ei îngrijeau de Dânsa cu mare luare-aminte, preţuind-o ca pe lumina ochilor lor, fiindcă ştiau din-dumnezeiasca descoperire, că Aceasta va fi Maica Luminii a toată lumea şi mijlocitoarea înoirii firii omeneşti. Ei o creşteau cu o deosebită îngrijire, aşa cum se cerea, cunoscând că Ea avea să fie Maica Mântuitorului nostru Iisus Hristos Dumnezeu. O iubeau ca pe o Fiică aleasă, dorită de zeci de ani, şi o cinsteau ca pe o Stăpână strălucită, prin care primeau şi ie lumină divină, care se revărsa de sus cu multă îmbelşugare. Reamintindu-şi de cuvintele îngerului zise pentru Dânsa, ei o vedeau strălucind cu maiestate împărătească, şi cerească în viitorul Său. Darul lui Dumnezeu se revărsa minunat cu multă abundenţă în fiinţa Ei, luminând-o şi îmbogăţind-o zilnic, atât pe Ea cât şi pe părinţii Ei, ce o îngrijeau cu toată dragostea sfântă. Precum soarele cu razele şi lumina sa puternică luminează luna şi stelele cerului, împărţindu-le şi lor cu îmbelşugare din lumina sa, astfel şi Preasfânta Fecioară Maria, cu razele dumnezeiescului dar, revărsat cu îmbelşugare într-Însa, lumina şi pe părinţii Săi.
Astfel ei se umpleau de Duhul Sfânt şi credeau cu deplină convingere în împlinirea făgăduinţelor dumnezeieşti, descoperite lor prin vestirea cuvintelor îngereşti. Timp de trei ani neîntrerupt, ziua şi noaptea, Sfinţii drepţi Părinţi Ioachim şi Ana au întrebuinţat toate mijloacele folositoare în creşterea aleasă şi sfântă a alesei lor Fiice, pururea Fecioara Maria. Şi aşa ostenindu-se ei cu multă chibzuială, au reuşit deplin a-i da Fiicei lor, în cea mai fragedă vârstă a Ei, o educaţie aleasă minunată şi uimitoare.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Minunata Fecioară Maria a fost crescută în casa părintească până la vârsta de trei ani. Părinţii Săi reamintindu-şi de fâgăduinţa dată lui Dumnezeu, au făcut pregătiri bogate pentru ducerea Fiicei lor în Biserică. Degrab au chemat toate rudele, prietenii şi fecioarele cetăţi.

Adunându-se cei chemaţi la casa drepţilor Părinţi în Nazaret unde locuiau, s-a fâcut o adunare măreaţă, strălucită, împărătească şi arhierească, fiindcă toate rudele lor erau din neam împărătesc şi arhieresc, precum şi însuşi dreptul Ioachim era din săminţia împărătească a lui Israel şi a lui David; iar dreapta Ana din cea arhierească.
Toată adunarea aceea cinstită şi mulţimea feciarelor îmbrăcate cu haine de sărbătoare şi purtând în mâini făclii aprinse, au plecat din Nazaret la Ierusalim, conducând-o pe Preasfânta Fecioară la Templu (Biserica Domnului). Mergând pe calea acesta strălucită, fecioarele şi toată adunarea aceea cântau cu mare evlavie versuri şi psalmi aleşi ai lui David.

În Ierusalim, lumea din Sfânta Cetate văzând poporul din Nazaret ducând o Pruncă de tre ani să o dăruiască Bisericii lui Dumnezeu, s-a adunat mulţime mare din ramurile societăţii şi au însoţit convoiul până la Templu Sfânt. Sfinţii îngeri privind din ceruri la acea pioasă adunare ce înainta pe străzile Ierusalimului, s-au adunat şi ei să vadă slăvita aducere a Preacuratei Fecioare Maria la Biserica Domnului, şi se minunau după cum adevereşte şi Sfânta Biserică, cântând: ,,Îngerii văzând intrarea Preacuratei, s-au mirat cum Fecioara intră în Sfâta Sfintelor!” Astefel împreună cu adunarea pământească a nazarienilor cu a ierusalimlenilor şi a fecioarelor curate, era şi mulţimea îngerilor, care zburau în văzduh deasupra convoiului sfânt, duceu înăuntru Bisericii Sfinte pe Preacurata Fecioară, înconjurând-o ca pe un ales vas dumnezeiesc.

Lasă un comentariu