SF. Cuv. Parascheva

Pe urmele Cuvioasei Parascheva

De origine controversată, cel mai probabil greacă, dar necunoscută în Epivata Traciei (astăzi Selm-paşa, pe coasta de nord a Mării Marmara), de la 1641 până astăzi odihnind cu sfintele ei moaşte în inima Moldovei, Sf. Cuv. Parascheva (Sveta Petka, pentru slavi, Sf. Paraschevi sau Sf. Vineri, pentru români) este, mai mult decât orice alt sfânt sau altă sfântă, ocrotitoarea şi unificatoarea întregului Răsărit ortodox, cinstită deopotrivă de greci, slavi şi români. Drumul moaştelor ei, lung, sinuos şi presărat cu minuni, alcătuieşte o adevărată hartă a comunităţii noastre de credinţă, o expresie tradiţională a înfrânării neamurilor ortodxe din spaţiul european al vehiului imperiu bizantin. Acest traseu îl punctăm pe scurt în cele ce urmează. (V.A.M.)

Printre slavi (Vidin -Biserica Sfânta Parascheva)

Adormită într-u Domnul la 27 de ani (1150), neprihănită Parascheva a fost înmormântată chiar în părţile ei natale, nu departe de mare, iar după o vreme, în urma unei minunate vedenii, moaştele i-au fost aduse în Biserica Sf. Apostoli din Kalicratia. În 1238, la cererea lui Ioan Asan II, moaştele au fost strămutate la Târnovo, unde imperiul româno-bulgar al Asăneştilor îşi avea capitala şi reşedinţa patriarhală-Când, în vremea anului 1339, sultanul Baiazid a cucerit cetatea Târnovei, moaştele, SF. Cuv. Parascheva spre a fi ferite de turci, au fost duse la Vidin în coasta Ţării Româneşti, unde au stat 5 ani, după care, la anul 1398 au fost strămutate, datorită ţarinei Miliţa în Serbia la Belgrad, unde s-a ridicat o biserică în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva.

Printre greci

La anul 1521, când Belgradul este cucerit şi el de către sultanul Magnificul, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva ajung la Constantinopol, unde sultanul le vinde pe bani grei (12000 de ducaţi) Patriarhului Ecumenic. Recuperate de creştini, ele au sălăşluit pe rând în mai multe biserici: Panmakaristos până în 1586), Vlahrene (până în 1597), Sf. Dumitru (până în 1661), iar în cele din urmă la Sf. Gheorghe — noul sediu al Patriarhiei Ecumenice, din Fanar (marele cartier grecesc din Constantinopol căzut sub turci), de unde vor fi aduse la Moldova 4 decenii mai târziu, tot printr-o tranzacţie (plata datoriilor Patriarhiei Ecumenice de către domnul Moldovei).

În Moldova, unde au rămas până azi, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în anul 1641 (13 iunie), datorită domnitorului Vasile Lupu, pe când mitropolit al Moldovei era Varlaam autorul vestitei Cazanii). Ele au fost aşezate cu mare fast în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, unde din anul 1641 până azi, moaştele Cuvioasei Parascheva au părăsit Iaşii numai de două ori în anul 1944 (când au fost duse sub escortă militară la Bucureşti şi au stat o vreme în catedrala patriarhală) şi în anul 1947, când au fost scoase în cea mai lungă procesiune religioasă care s-a desfăşurat pe pământ românesc mai întâi pe aria Judeţului Iaşi în mai şi iunie, apoi de la un capăt la altul al Moldovei, în iulie şi august), cu nădejeda că sfânta va pune capăt celei mai cumplite secete abătute peste ţară. Ocrotitoarea cerească a Moldovei şi a întregii Românii s-a arătat încă odată puternică şi ajutătoare, iar cultul ei s-a consolidat, în răspărul vremurilor care vor veni.

Lasă un comentariu